Guvernul a anunțat miercuri, 1 iulie 2020, un plan de relansare economică menit să ajute societatea să depășească actuala criză generată de pandemia de COVID-19. Planul propus vizează susținerea domeniilor-cheie ale României și propune un nou model de creștere economică bazat pe stimularea și dezvoltarea capitalului și a competitivității companiilor românești. Planul promite anumite măsuri care ajung, în total, la o valoare de aproape 100 de miliarde de euro și vizează varii domenii, precum economie, infrastructură, educație, sănătate etc.

Documentul publicat de Guvern reprezintă doar un plan de guvernare, în care sunt descrise deopotrivă măsurile adoptate deja de Guvern în perioada recentă în sprijinul companiilor și intențiile sale pentru perioada ce urmează. Pentru fiecare măsură descrisă în plan urmează a fi adoptate acte normative care să reglementeze și să implementeze facilitățile propuse. Astfel, facilitățile nu sunt încă acordate, ele se vor materializa ulterior, prin acte normative elaborate de Guvern.

Printre cele mai importante măsuri adoptate de Guvern în perioada stării de urgență/alertă se numără programul IMM Invest, posibilitatea amânării ratelor de credit, acordarea indemnizației de șomaj tehnic, prorogarea unor termene pentru plata impozitelor etc. În cele ce urmează, ne propunem să tratăm principalele măsuri viitoare propuse de Guvern în domeniul economic al țării, fără ca lista să fie exhaustivă.

 

 

    1. Granturi de sprijin pentru companii

 

În cadrul programului sunt prevăzute surse de finanțare nerambursabile pentru toate tipurile de companii, de la microîntreprinderi la companiile mari din România.

În cazul microîntreprinderilor, s-a prevăzut o schemă de ajutor în valoare totală de 100 milioane euro care constă în acordarea IMM-urilor cu asociat/administrator unic, fără angajați, și afectate de  criza coronavirusului a unui grant în valoare de 2.000 euro pentru cheltuielile curente sau restanțe la plăți. Grantul se va acorda dacă beneficiarul are o cifră de afaceri de cel puțin 5.000 euro în anul precedent, activitate curentă de minimum un an, a obținut profit în unul din ultimii doi ani, nu are datorii fiscale la data depunerii cererii și nu a beneficiat de prevederile legale privind șomajul tehnic.

Planul prevede și o măsură specială pentru IMM-urile din HORECA, turism, servicii de transport, precum și pentru IMM-uri din domeniul organizării de evenimente. Valoarea grantului oferit acestor societăți diferă în funcția de cifra de afaceri, dar nu va putea depăși 15% din cifra de afaceri. Valoarea minimă a grantului prevăzut în plan este de 5.000 euro și se acordă societăților cu cifra de afaceri cuprinsă între 5.000 și 50.000 euro. Valoarea maximă este de 125.000 euro și vizează societățile cu cifră de afaceri între 900.001 și 1.000.000 euro. Facilitatea se acordă pentru societățile care, printre alte condiții, au avut activitatea închisă sau întreruptă și au înregistrat o diminuare a cifrei de afaceri de minimum 30% în una din lunile martie, aprilie sau mai față de cifra de afaceri din aceleași luni din anul 2019. E important de menționat că 15% din valoarea grantului va fi suportată de beneficiar.

Printre activitățile afectate puternic de pandemia de COVID-19 fac parte și activitățile operatorilor economici din marile centre comerciale, care au fost închise complet pe o perioadă îndelungată. Pentru acestea, Planul de relansare prevede o facilitate care constă în plata unei sume echivalente cuantumului a 3 luni de chirie. Guvernul apreciază că prin această măsură vor fi ajutați aproximativ 2.000 operatori economici.

Planul conține și un program de acordare de granturi pentru IMM-uri pentru investiții și pentru reconversia economică, granturi cu o valoare cuprinsă între 50.000 și 200.000 euro, cu o finanțare de 15% din partea statului și o cofinanțare de 15% din partea beneficiarului. Domeniile orientative pentru investiții în producție includ industria alimentară și industria auto, construcțiile, serviciile de transport, industria farmaceutică, tehnologia informației și altele. Facilitatea se va acorda societăților cu activitate operațională de minim 1 an, care au înregistrat profit în unul din ultimele două exerciții financiare, care vor asigura sustenabilitatea proiectului timp de minim 3 ani după expirarea duratei de implementare a proiectului și care vor  realiza minim 50% din valoarea veniturilor planificate în cadrul analizei cost-beneficiu în primii doi ani de activitate după expirarea duratei de implementare a proiectului; grant-ulacoperă cheltuieli precum realizarea/achiziția construcțiilor, achiziția de echipamente, cheltuieli cu achiziția de teren (maxim 10% din valoarea proiectului), cheltuieli de promovare și altele.

Binecunoscutul program Start-Up Nation va fi reluat sub denumirea de Star-Tech Innovation, având ca obiectiv finanțarea companiilor inovative de tip start-up. Valoarea granturilor este de 42.000 euro, la fel ca în anii trecuți, însă planul estimează că de data aceasta vor putea beneficia de grant aproximativ 7.000 de noi IMM-uri, față de 5000 în anii precedenți. O serie de modificări în ceea ce privește criteriile de eligibilitate a fost propusă într-un proiect recent de lege care se află acum la Curtea Constituțională, în urma unei sesizări de neconstituționalitate formulată de Guvern.

În planul propus de Guvern se regăsește și o măsura de acordare de granturi pentru investiții în energie regenerabilă. Măsura se adresează tot IMM-urilor, prevede granturi în valoare de maxim 30.000 euro și nu presupune o cofinanțare din partea beneficiarului. Granturile se vor acorda pentru instalarea de panouri fotovoltaice sau pentru achiziționarea și montarea stațiilor de încărcare electrice pentru autovehicule, iar domeniile de investiții orientative menționate sunt industria hotelieră și industria auto.

De asemenea, un alt domeniu propus a fi susținut este agricultura și industria agro-alimentară, iar grant-urile a fi acordate vizeaza achiziția de echipamente pentru irigații, antreprenoriatul rural, sprijinirea directă a activităților non-agricole, de procesare și de distribuție a produselor agricole obținute de micii producători din desfășurarea activităților agricole individuale sau sprijinirea tinerilor fermieri.

 

 

    2. Scheme de garantare pentru creditarea companiilor mari

 

În afara de programul IMM Invest, o măsură așteptată cu mult interes este cea a acordării garanțiilor de stat pentru creditarea companiilor mari, măsură asemănătoare cu Programul IMM Invest pentru companiile mici și mijlocii. În planul propus de Guvern se prevede un buget de maximum 8 miliarde lei pentru o astfel de facilitate, iar administratorul facilității va fi Eximbank. Facilitatea cuprinde 4 tipuri de măsuri, după cum urmează:

• Măsura A cuprinde trei categorii de garanții care împreună să acopere maximum 90% din necesarul de garantare, atât pentru creditele noi, cât și pentru creditele deja obținute;
• Măsura B implică finanțare, ca o componentă de ajutor de stat, pentru companiile care doresc să realizeze investiții sau să își susțină activitatea curentă;
• Măsura C constă în compensarea dobânzilor pentru creditele în derulare la data intrării în vigoare și subvenționarea dobânzilor pentru creditele noi și acordarea de plafoane de garantare cu componentă de minimis pentru creditele de capital de lucru acordate de băncile comerciale și
• Măsura D implică acordarea de credite, garanții și asigurări în numele și în contul statului.

Beneficiarii facilităților sunt IMM-urile cu cifra de afaceri mai mare de 20 milioane lei, companiile mari și companiile afiliate sau partenere cu peste 250 de angajați. Creditele aferente celor patru măsuri vor fi acordate până la finalul anului 2020.

 

 

    3. Măsuri pentru creșterea capitalurilor proprii

 

În prezent, un număr mare de companii înregistrează capitaluri proprii negative (activul net este negativ). Pentru a determina creșterea capitalurilor proprii ale companiilor românești, Guvernul a prevăzut anumite facilități fiscale în privința impozitului pe profit. Planul vizează acordarea unei reduceri de 5% din impozitul pe profit pentru capitaluri proprii mai mari de 0  sau creșteri de capitalurilor proprii pe perioada 2020-2025 raportat la anii anteriori.

 

 

    4. Măsuri privind ocuparea forței de muncă  

 

Pentru a se proteja locurile de muncă din sectoarele afectate, se prelungește măsura acordării indemnizației de șomaj tehnic pentru angajatorii care în continuare au activitatea închisă.

În plus, pentru angajații firmelor care își reiau activitatea, a fost propusă a schemă de finanțare a programului redus de muncă. Schema presupune acordarea angajaților, pe o perioadă de 3-6 luni, a unei indemnizații de 75% din diferența dintre salariul brut înregistrat anterior (neredus) și salariul plătit de angajator conform reducerii programului.  Măsura se aplică pentru companiile care au o cifră de afaceri redusă cu cel puțin 10% față de cifra de afaceri din aceeași luna din anul precedent.

În continuare, în contextul pandemiei COVID-19 este încurajată telemunca, astfel că planul propune și un sprijin de 500 euro per angajat pentru achiziționarea de echipamente IT pentru angajații care desfășoară activități în regim de telemuncă în perioada stării de urgență/alertă.

 

 

    5. Măsuri privind invenstițiile în infrastructură

 

În privința rețelei de infrastructură, Guvernul își propune investiții pentru toate tipurile de transport: rutier, feroviar, subteran, naval și aerian. În privința transportului rutier, se propune finalizarea lucrărilor deja începute  pentru autostrăzi și drumuri expres și conectarea provinciilor României cu autostrăzi. În privința transportului feroviar, pe lângă modernizarea rețelei deja existente, se prevede și introducerea conceptului de “tren metropolitan”.

Guvernul anunță investiții importante și pentru modernizarea porturilor maritime, în special pentru portul Constanța, dar și pentru căile navigabile și porturile fluviale. În privința transportului aerian, se propun investiții în rețeaua aeroporturilor din România, precum extinderea sau construirea de terminale pentru pasageri și zone cargo. Planul de relansare include și integrarea tipurilor de transporturi (aerian, feroviar si rutier), astfel încât să se creeze o legătură intermodală.

 

    6. Înființarea de instituții noi

 

Planul prevede înființarea Fondului Român de Investiții (FRI) și a Băncii Naționale de Dezvoltare (BND).

(a)Fondul Român de Investiții

FRI este gândit ca un fond de investiții de tip equity, cu o capitalizare inițială de 300 milioane de euro. Activitatea lui se va realiza, în principal, prin participarea la capitalul social al societăților românești și prin administrarea directă a investițiilor sau acordarea de mandate către entități specializate. Intenția Guvernului este de a crea un fond de investiții de stat de tip privat equity care să sprijine activități din domenii cu potențial pentru România, cum ar fi agricultura, la care ulterior să se alăture și alte forme instituționale de sprijinire a economiei. FRI va atrage finanțări de orice tip în întreprinderile românești cu capital majoritar privat.

(b)Banca Națională de Dezvoltare

Pentru a depăși anumite disfuncționalități ale pieței, generate, printre altele, de lipsa de cunoștințe financiare suficiente, imposibilitatea pregătirii unor planuri de afaceri acceptabile de către bănci și, implicit, accesul restricționat al companiilor mici la finanțare, Guvernul propune înființarea unui nou model de bancă, ca entitate de sine-stătătoare. BND, în viziunea Guvernului, va fi o entitate deținută de în totalitate de stat care va facilita accesul IMM-urilor și al proiectelor de infrastructură viabile la finanțare, va acționa ca intermediar financiar cu scopul de atragere a altor surse private și va acorda consultanță și asistență tehnică pentru companii Printre obiectivele e BND se numără și creșterea competitivității în România și îmbunătățirea absorbției fondurilor europene.

Întrucât obiectivul general al BND va fi dezvoltarea economică și socială prin impulsionarea creșterii economice sustenabile, banca se va adresa doar întreprinderilor românești și altor entități din sectorul public și privat, și nu va atrage depozite de la populație. Pe lângă veniturile obținute din dobânzi și comisioane, BND va fi finanțată prin capitalul subscris de către stat, prin împrumuturi de pe piața interbancară și de la instituțiile financiare internaționale, și prin emisiuni de obligațiuni către investitorii instituționali.