Legislația de concurență a suferit recent modificări în urma adoptării Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 170/2020 privind acțiunile în despăgubiri în cazurile de încălcare a dispozițiilor legislației în materie de concurență, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 21/1996 (”OUG nr. 170/2020”).

Totodată, este iminentă adoptarea unei ordonanțe de urgență pentru stabilirea unui cadru de examinare a investițiilor străine directe (”OUG privind investițiile străine”).

1. OUG nr. 170/2020

Prin OUG nr. 170/2020 a fost (re)transpusă în legislația națională Directiva Uniunii Europene nr. 2014/104/UE a Parlamentului European și a Consiliului, asigurându-se astfel cadrul procedural pentru exercitarea efectivă a dreptului la despăgubiri în cazurile de încălcare a legislației de concurență.

Această Directivă fusese inițial implementată în România prin intermediul Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 39/2017 (”OUG nr. 39/2017”), însă la data de 23 iulie 2020 aceasta a fost declarată neconstituțională ca urmare a omisiunii de a se solicita avizul Consiliul Economic și Social. OUG nr. 170/2020 are rolul de a complini vidul legislativ rezultat după ce OUG nr. 39/2017 a încetat să mai producă efecte, și, odată cu aceasta, de a evita declanșarea de către Comisia Europeană a unei acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor de către statul român.

Amintim faptul că OUG nr. 39/2017 a avut ca obiect principal reglementarea dreptului oricărei persoane care a suferit un prejudiciu cauzat de o încălcare a legislației în materie de concurență de către o întreprindere sau o asociație de întreprinderi de a solicita instanțelor de judecată competente despăgubirea integrală a prejudiciului suferit. În baza acestei ordonanțe, fără a putea să conducă la o îmbogățire fără justă cauză, persoana prejudiciată avea dreptul să solicite despăgubiri care să includă pierderea efectivă, profitul de care este lipsită persoana prejudiciată, precum și plata dobânzii aferente. Unul dintre aspectele cele mai importante prevăzute în OUG nr. 39/2017 l-a reprezentat reglementarea unei prezumții absolute potrivit căreia o încălcare a legislației în materie de concurență, constatată printr-o decizie definitivă a Consiliului Concurenței, a Comisiei Europene sau a unei instanțe judecătorești, se consideră a fi stabilită în mod irefragabil pentru instanța de judecată învestită cu soluționarea unei acțiuni în despăgubire în temeiul legislației în materie de concurență. Mai mult, prin OUG nr. 39/2017 a fost reglementat să existe posibilitatea divulgării, în anumite limite și condiții, a unor probe care conțin informații confidențiale dacă instanța le consideră relevante pentru respectiva acțiune în despăgubiri. Totodată, potrivit acestor dispoziții legale, termenul de prescripție pentru depunerea acțiunii în despăgubiri era de 5 ani, iar cererea trebuia depusă la Tribunalul București, hotărârea primei instanțe fiind supusă apelului și recursului.

În realitate, OUG nr. 170/2020 reia în foarte mare măsură dispozițiile OUG nr. 39/2017, dar include și câteva noutăți, cele mai importante constând în reglementarea prezumției că încălcările sub forma abuzului de poziție dominantă provoacă prejudicii, precum și a prezumției că încălcările sub forma unor carteluri provoacă prejudicii reprezentate de creșterea prețului produselor sau serviciilor vizate de cartel cu 20%.

Suplimentar, OUG nr. 170/2020 aduce câteva modificări și Legii concurenței nr. 21/1996. În acest sens, remarcăm în special schimbarea modalității de calcul a amenzii pentru încălcarea normelor de concurență de către o întreprindere, fiind introdusă pentru prima dată posibilitatea raportării la cifra de afaceri totală mondială, iar nu doar la cifra de afaceri realizată în România, așa cum era prevăzut anterior. În plus, noul text de lege aduce claritate cu privire la veniturile pe care le are în vedere Consiliul Concurenței pentru a stabili baza de calcul a amenzii în privința contravențiilor săvârșite de nerezidenți cu privire la concentrările economice.

De asemenea, modalitatea de individualizare a sancțiunilor, care de obicei era prevăzută exclusiv în instrucțiuni adoptate de către Consiliul Concurenței, a fost inclusă în sens larg chiar în Legea nr. 21/1996, fiind indicate repere precum durata și gravitatea faptei, existența unor circumstanțe atenuante și/sau agravante și capacitatea întreprinderii de a plăti amenda.

Totodată, a fost reglementată posibilitatea Consiliului Concurenței de a solicita oricăror întreprinderi consideră oportun să îi comunice prețurile de vânzare a produselor comercializate de acestea, în vederea realizării de analize, studii de piață sau comparații de preț incluse în platformele online destinate informării consumatorilor, selectarea sectoarelor din economie incluse în platformele online urmând a se realiza de către Consiliul Concurenței.

2. OUG privind investițiile străine

În vederea aplicării Regulamentului UE 452/2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune, România urmează să adopte o ordonanță de urgență care va avea ca obiect crearea mijloacelor necesare pentru a aborda riscurile la adresa securității naționale și a ordinii publice și pentru a proteja interesele esențiale în această privință.

Ordonanța, aflată încă în stadiul de proiect, are în vedere investitorul străin care se încadrează în una din următoarele categorii:

• persoană fizică care nu este cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene;
• persoană juridică al cărei sediu social nu se află într-un stat membru al Uniunii Europene;
• persoană juridică al cărei sediu social se află într-un stat membru al Uniunii Europene în care este exercitat în mod direct sau indirect controlul de către: o persoană fizică ce nu este cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene sau o persoană juridică al cărei sediu social nu se află într-un stat membru al Uniunii Europene;
• administrator fiduciar al unei entități fără personalitate juridică sau o persoană aflată într-o poziție similară, dacă aceștia nu sunt persoane fizice sau juridice din Uniunea Europeană.

Mai mult, în sensul acestei ordonanțe, este considerat investitor străin atât persoana care a realizat cât și persoana care intenționează să realizeze o investiție străină în România.

Totodată, investiția străină directă este definită ca investiția de orice natură efectuată de un investitor străin cu scopul de a stabili sau de a menține legături durabile, directe și indirecte între investitorul străin și întreprinderea căreia îi sunt sau urmează să îi fie puse la dispoziție fondurile pentru desfășurarea unei activități economice în România, și care îi permit investitorului străin să exercite control asupra administrării entității economice sau să obțină, prin această entitate economică, acces la informații, sisteme sau tehnologii relevante ce sunt de natură să afecte securitatea sau ordinea publică a României.

În temeiul acestei ordonanțe, vor fi supuse examinării acele investiții străine a căror valoare reprezintă cel puțin echivalentul în lei a 2.000.000 EUR și care sunt realizate în legătură cu activități al căror obiect se circumscrie unor domenii care sunt considerate sensibile din perspectiva securității naționale și a ordinii publice, cum ar fi infrastructura energetică, sistemul financiar-bancar, sistemul informatic și de comunicații, infrastructura transporturilor, mass-media etc.

Prin excepție, investițiile de portofoliu nu sunt supuse dispozițiilor acestei ordonanțe.

Proiectul de ordonanță stabilește modalitatea de notificare a investițiilor străine, documentele și informațiile care trebuie prezentate, precum și termenele incidente, în general procedura fiind asemănătoare celei prevăzute de Regulamentul privind concentrările economice pentru astfel de operațiuni.

Potrivit ordonanței, notificarea se depune la Consiliul Concurenței de către investitorul străin, sau, în cazul unei fuziuni, de către toate părțile implicate în tranzacție. Obligația de notificare există și în situația în care nu sunt întrunite condițiile pentru ca operațiunea să fie considerată o concentrare economică, însă în cazul în care sunt aplicabile și dispozițiile din Legea concurenței nr. 21/1996 cu privire la concentrările economice va fi depusă o singură notificare.

Conform proiectului, va fi înființată Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe (”CEISD”), care se va constitui pe lângă Guvernul României, prin decizie a Prim-Ministrului, și va fi formată din reprezentanți ai mai multor ministere și instituții ale statului.

Consiliul Concurenței va fi punctul de contact cu investitorul străin și în general pentru respectarea procedurii de notificare, va colabora cu CEISD și va transmite notificarea către CEISD, care are sarcina de a analiza notificarea și a lua o hotărâre în termen de 45 de zile de la comunicarea tuturor informațiilor și documentelor necesare, dată la care se consideră că notificarea a devenit efectivă.

CEISD poate să constate că investiția străină nu pune în pericol securitatea sau ordinea publică a României  și să emită un aviz conform, urmând ca autorizarea investiției să se acorde prin decizie a Prim-Ministrului.

Alternativ, CEISD poate să emită un aviz prin care să propună autorizarea condiționată, interzicerea sau anularea autorizării unei investiții străine pe teritoriul României, acestea urmând a se realiza prin hotărâre de Guvern.

Totodată, Consiliul Concurenței va notifica Comisiei Europene și celorlalte state membre ale Uniunii Europene inițierea procedurilor de verificare a investițiilor străine, iar hotărârile privind autorizarea, autorizarea condiționată, interzicerea sau anularea autorizării se vor publica pe pagina electronică special dedicată evaluării investițiilor străine, administrată de CEISD. 

Punerea în aplicare a unei investiții străine directe fără să fie notificată, precum și furnizarea de informații inexacte, incomplete sau care induc în eroare, constituie contravenții și se pot sancționa de către Consiliul Concurenței cu amendă de la 1% la 5% din cifra de afaceri totală din anul financiar anterior sancționării.

   

Notă: Nicio informație din acest document nu reprezintă și nu poate fi interpretată ca recomandare sau opinie juridica. Prin urmare va recomandăm să apelați la servicii de consultanță profesională juridică înainte de a lua orice decizie în legătură cu aceste informații.