La data de 7 august 2020, a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 713, Legea nr. 167/2020 (în continuare ”Legea nr. 167/2020”), care are ca obiect modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, precum și pentru completarea art. 6 din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați.

Cele mai importante modificări aduse de Legea nr. 167/2020 sunt redate în cele ce succed.

 

1. Definiția hărțuirii morale la locul de muncă

 

Legea nr. 167/2020 definește hărțuirea morală la locul de muncă drept orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern și/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității angajatului, prin afectarea sănătății sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme: (i) conduită ostilă sau nedorită; (ii) comentarii verbale; (iii) acțiuni sau gesturi.

De asemenea, constituie hărțuire morală la locul de muncă orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnității, integrității fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajați, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru.

Un aspect esențial de reținut este că stresul și epuizarea fizică (sindromul burnout) intră sub incidența hărțuirii morale la locul de muncă.

 

2. Noile obligații care incumbă angajatorilor

 

Angajaților le este recunoscut dreptul la un loc de muncă lipsit de acte de hărțuire morală.

În consecință, fiecare angajator are obligația de a lua orice măsuri necesare pentru a preveni și combate actele de hărțuire morală la locul de muncă, inclusiv prin introducerea în regulamentul intern a unor sancțiuni disciplinare pentru angajații care săvârșesc acte sau fapte de hărțuire morală.

Este interzisă stabilirea de către angajator, sub orice formă, de reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne angajații la săvârșirea de acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă.

Niciun angajat nu poate fi sancționat, concediat sau discriminat, inclusiv cu privire la salarizare, formare profesională, promovare sau prelungirea raporturilor de muncă, din cauză că a fost supus sau ca a refuzat sa fie supus hărțuirii morale la locul de muncă.

 

3. Sancțiunile aplicabile și organele competente

 

În cazul nerespectării noilor obligații prevăzute de lege, poate fi antrenată răspunderea contravențională a angajatorilor, de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, după cum urmează:

• neîndeplinirea de către angajator a obligației de a lua orice măsuri necesare în scopul prevenirii și combaterii actelor de hărțuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederea în regulamentul intern al unității, de sancțiuni disciplinare pentru angajații care săvârșesc acte sau fapte de hărțuire morală, se sancționează cu amendă contravențională de la 30.000 RON la 50.000 RON;
• stabilirea de către angajator, în orice formă, de reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine, sau să îndemne angajații la săvârșirea de acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă se sancționează cu amendă contravențională de la 50.000 RON la 200.000 RON;
• neaducerea la îndeplinire a masurilor dispuse de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării se sancționează cu amendă contravențională de la 100.000 RON la 200.000 RON.

De asemenea, salariatul hărțuit poate formula în fața instanței de judecată o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun.

În acest caz, instanța de judecată care constată săvârșirea unei fapte de hărțuire va putea:

• să dispună obligarea angajatorului la luarea tuturor măsurilor necesare pentru a stopa orice acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă cu privire la angajatul în cauză;
• să dispună reintegrarea la locul de muncă a angajatului în cauză;
• să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a unei despăgubiri în cuantum egal cu echivalentul drepturilor salariale de care a fost lipsit;
• să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a unor daune compensatorii și morale;
• să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a sumei necesare pentru consilierea psihologică de care angajatul are nevoie, pentru o perioadă rezonabilă stabilită de către medicul de medicină a muncii;
• să dispună obligarea angajatorului la modificarea evidențelor disciplinare ale angajatului.

Totodată, salariații care se fac vinovați de hărțuirea morală la locul de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității unui alt angajat, pot fi sancționați cu amendă contravențională de la 10.000 RON la 15.000 RON. Răspunderea disciplinară a salariatului vinovat de hărțuire morală nu înlătură însă răspunderea contravențională sau penală pentru acele fapte.