O.U.G. nr. 132/2020 care reglementează mai multe măsuri de sprijin destinate salariaților şi angajatorilor, printre care mult așteptatul Kurzarbeit, despre care am mai discutat și în trecut, a intrat în vigoare ieri, 10 august 2020.

Situația actuală a pieței muncii

Acest concept este lansat pe o piață a forței de muncă în care, la data de 3 august 2020, data ultimei actualizări, există un număr de aproximativ 102.000 contracte de muncă suspendate și, conform declarațiilor Prim-Ministrului și ale Ministrului Muncii, numărul de persoane ale căror contracte de muncă au încetat este sensibil mai mic decât cel din ianuarie 2020. Fără a intra în polemici vizavi de numărul angajaților afectați efectiv de această criză, pornind de la diverse intepretări ale situației reflectate de Revisal, este evident faptul că unii oameni fie și-au pierdut locurile de muncă, fie și le-au păstrat, având însă contractele suspendate sau adaptate la situația existentă de la nivelul fiecărui angajator.

Forma pe care a îmbracat-o în România conceptul „Kurzarbeit“

Guvernul României, prin O.U.G. nr. 132/2020, a clarificat condițiile a fi întrunite pentru ca un angajator să fie eligibil, precum și pentru a beneficia de acest tip de ajutor. Astfel, procentul minim de angajați afectați(cel putin 10% din numărul total de salariați) și ponderea cu care cifra de afaceri a angajatorului a scăzut față de luna similară a anului anterior, și anume cel putin 10%, au rămas, în linii mari, cele prevăzute în Planul Național de Investiții și Relansare a României. Este extinsă însă sfera acestei din urmă condiții, în O.U.G. nr. 132/2020 măsura putând fi dispusă dacă angajatorul a înregistrat o scădere de cel puțin 10% a cifrei de afaceri nu numai în luna anterioară celei în care se ia măsura, așa cum era prevăzut în  Planul Național de Investiții și Relansare a României, ci și în luna dinaintea lunii anterioare.

De asemenea, procentul acordat de către stat (75% din diferența dintre salariul brut integral angajatului de dinaintea reducerii programului și salariul brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii progamului de lucru) a rămas neschimbat.

Una dintre deosebirile față de modelul german este aceea că activitatea salariaților poate fi redusă de angajator cu cel mult 50%, pe o perioadă de cel putin 5 zile lucrătoare consecutive. Măsura poate fi luată de către angajator cu informarea și consultarea sindicatului, a reprezentanților salariaților sau a salariaților și comunicată ulterior salariatului.

Indemnizația de 75% este suportată inițial de angajator și se achită odată cu salariul, urmând ca angajatorul să o deconteze din bugetul asigurărilor pentru șomaj, dar după îndeplinirea obligațiilor declarative și de plată aferente veniturilor din salarii din perioada vizată.

Există și niște interdicții de care angajatorii trebuie să țină cont. Astfel, ei nu vor putea angaja și nici subcontracta alte persoane, pentru a desfășura activități specifice angajaților al căror program de muncă a fost redus, și nici nu vor putea dispune concedieri colective pe perioda în care se bucură de acest sprijin din partea statului. In aceeași sferă, a anumitor limitări prevăzute de textul de lege, angajații afectați nu vor putea desfășura ore suplimentare, iar orice bonusuri sau adaosuri pentru management-ul societății se vor acorda dupa încetarea perioadei în care a fost luată măsura reducerii activității.

Demn de menționat este că acest tip de reducere a activității nu poate fi suprapus cu acela prevăzut de Codul Muncii, la art. 52 alin. (3), respectiv reducerea duratei muncii de la 5 la 4 zile, „pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pe perioade care depășesc 30 de zile lucrătoare“

Totodata, indemnizația nu va putea fi cumulată cu alte tipuri de sprijin reglementate anterior, și anume cu cei 41,5% din salariul brut, plafonați la salariul mediu pe economie, procent acordat începând cu 1 iunie 2020 angajaților din industriile care au afectate în continuare de pandemia Covid-19. Oricum, această măsură se aplică doar până la data de 1 septembrie 2020, deci suprapunerea ar fi fost posibilă o perioadă extrem de scurtă de timp. De asemenea, de indemnizație nu vor putea beneficia nici angajatorii care, pentru anumite categorii de persoane încadrate în muncă, primesc 2.500 lei/luna/angajat până la data de 31 decembrie 2020, și nici zilierii.

Din perspectiva fiscală, indemnizația este impozabilă, fiind asimilată veniturilor din salarii și, astfel, se vor suporta atât contribuțiile sociale, cât și, prin excepție, contribuția asiguratorie pentru muncă.

Rămân câteva aspecte neclare la acest moment, și anume perioada de aplicare a măsurii, precum și procedura de decontare a sumelor, aspecte care se vor clarifica ulterior, prin hotărâre de Guvern.

Telemunca – sprijin financiar

Așa cum era anunțat prin Planul Național de Investiții și Relansare a României, fiecare telesalariat va beneficia de un sprijin financiar în valoare de 2.500 lei pentru a își achiziționa pachete de bunuri și servicii tehnologice necesare desfășurării activității în regim de telemuncă. Sprijinul poate fi solicitat de angajator până la 31 decembrie 2020 și va fi suportat, în limita fondurilor disponibile, din bugetul asigurărilor pentru somaj, cu condiția ca angajații vizați să fi lucrat în regim de telemuncă cel puțin 15 zile lucrătoare în perioada stării de urgență.

Atât categoriile de bunuri ce pot fi achiziționate, cât și modalitatea efectivă de a beneficia de acest sprijin se vor stabili prin ordin al ministrului de resort. Angajatorului îi revine obligația de a comunica ANOFM documentele justificative care atestă achiziția, în termen de 30 de zile de la acordarea sumei, sub sancțiunea restituirii acesteia, în alte 30 de zile de la expirarea termenului menționat anterior.

Zilierii – măsuri de protecție

Unul dintre elementele de noutate în peisajul legislativ post Covid-19 este și sprijinirea activităților necalificate desfășurate de zilieri. Astfel, pe o perioda de 3 luni, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2020, beneficiarii de lucrări din sfera celor afectate de pandemia Covid-19 menționate în Legea nr. 51/2020 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, vor putea solicita de la bugetul de stat o sumă reprezentând 35% din remunerația cuvenită zilei de muncă. Această sumă este însă suportată, inițial, ca în cazul indemnizației aferente reducerii programului de muncă, de angajator, însă ulterior decontată din bugetul de stat alocat Ministerului Muncii și Protecției Sociale, prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socialș și agențiile pentru plați și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București, în baza unei proceduri a fi adoptate prin hotărâre de guvern. Cererile relevante se depun în primele 5 zile ale fiecărei luni, pentru luna anterioară, iar sumele vor fi decontate în alte maxim 10 zile de la data depunerii cererii.  

Veniturile astfel obținute sunt, în mod evident impozabile și, pentru acestea, se va plăti contribuția de asigurări sociale.

Alte măsuri

O altă măsură luată de către Guvern vizează susținerea, prin plata a 41,5% din salariul angajaților care încheie contracte individuale de muncă pe perioadă determinată de până la 3 luni, fără ca suma să poată depăși 41,5% din salariul mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020. Ajutorul este acordat până la 31 decembrie 2020, iar decontarea se va face din bugetul asigurărilor de somaj, în termen de 10 zile de la data depunerii cererilor în acest sens de către angajatori, respectând o procedură care se va aproba prin hotărâre a Guvernului. Angajatorii vor întocmi și depune cererile doar ulterior îndeplinirii de către aceștia a obligațiilor declarative și de plată aferente veniturilor din salarii și asimilate salariilor.

O.U.G. nr. 132/2020 face vorbire și de sprijinul acordat profesioniștilor și persoanelor care au încheiate convenții individuale de muncă și care, în cazul reducerii activității în condițiile în cuprinsul textului de lege vor putea beneficia, la cererea acestora, de o indemnizație lunară de 41,5% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020.

Excepții

O.U.G. nr. 132/2020 nu se aplică instituțiilor publice, angajatorilor în faliment, dizolvare, lichidare sau care au activitățile suspendate, și nici angajatorilor care sunt înregistrați în jurisdicții necooperante în scopuri fiscale.

Andrada Bulgaru este partener coordonator de practică în cadrul societății de avocatură Bulboacă și Asociații.