Decretul Președintelui României nr. 195/ 16.03.2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României a urmat parcursul legislativ și la data de 19 martie 2020 a fost adoptat de către Parlamentul României cu unanimitate de voturi. Amintim în acest sens că pe întreg teritoriul României, începând cu data de 16 martie 2020 s-a instituit starea de urgență pe o perioadă de 30 de zile, cu posibilitatea ca, în funcție de evoluția situațiilor de pericol, Președintele României, cu încuviințarea Parlamentului, să prelungească durata stării de urgență și să extindă sau restrângă aria de aplicare a acesteia pe perioade succesive de câte 30 de zile.

Cu impact semnificativ asupra întregului sistem economic și social puternic dezechilibrat de pandemia COVID-19, Decretul Președintelui României privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României a reglementat inclusiv necesitatea pregătirii și implementării unor măsuri imediate de susținere a operatorilor economici din domeniile afectate de COVID-19. Astfel, urmare a ședinței din data de 18 martie 2020, Guvernul României a adoptat o serie de măsuri menite să sprijine economia, să creeze un cadru penal adaptat situației actuale și să ofere protecție socială în domeniul relațiilor de muncă.

Pachetul de soluții adoptat va fi transpus în legislația națională printr-o serie de acte normative specifice care sunt obiect al publicării în Monitorul Oficial.

În scopul asigurării unei informări asupra măsurilor astfel adoptate, vom prezenta generic, în cele ce urmează, principalele domenii de interes vizate precum și o serie de măsuri relevante din perspectiva efectelor pe care le produc: 

Domeniul economic: Măsurile gândite de Guvernul României au în plan sprijinirea IMM-urilor a căror activitate a fost afectată în contextul COVID-19, fapt atestat prin certificatul de situație de urgență obținut de la Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. În acest sens, Guvernul a dispus instituirea următoarelor facilități pentru aceste IMM-uri, facilități ce vor fi concretizate într-o ordonanță de urgență:

• finanțările, pentru investiții sau pentru capital de lucru, vor fi garantate de către stat, prin Ministerul Finanțelor Publice, în procent de maximum 80% din valoare acestora, exclusiv dobânzile, comisioanele și spezele bancare aferente creditului garantat;
• în cazul microîntreprinderilor sau întreprinderilor mici, vor fi acordate garanții pentru credite/linii de credit pentru finanțarea capitalului de lucru în procent de maximum 90%, exclusiv dobânzile, comisioanele și spezele bancare aferente creditului garantat de stat;
• dobânzile pentru creditele ce urmează a fi garantate, atât cele contractate de microîntreprinderi, cât și de IMM-uri vor fi subvenționate în procent de 100% de către Ministerul Finanțelor Publice; Facilitatea se aplică de la momentul acordării creditului și până la 31 martie 2021, cu posibilitatea de a se menține și în anii 2021-2022, în anumite condiții stabilite prin ordonanța de urgență;
• amânarea la plată pentru serviciile de utilități – electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice si de internet, precum și de amânarea la plată a chiriei pentru imobilul cu destinație de sediu social și de sedii secundare.

Următoarele limitări se aplică facilităților menționate mai sus:

• în cazul finanțărilor garantate în procent de maximum 80% din valoarea acestora, valoarea maximă a creditelor/liniilor de credit pentru finanțarea capitalului de lucru acordate unui beneficiar nu poate depăși media cheltuielilor aferente capitalului de lucru din ultimii doi ani fiscali, în limita a 5 milioane lei. În ceea ce privește creditele de investiții, valoarea maximă a finanțării este de 10 milioane de lei. Mai mult, valoarea maximă cumulată a finanțărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul acestor facilități este de 10 milioane lei;
• în ceea ce privește microîntreprinderile și întreprinderile mici, valoarea maximă a finanțărilor va fi de 500.000 lei pentru microîntreprinderi și de 1 milion de lei pentru întreprinderile mici. De asemenea, valoarea maximă a fiecărei finanțări acordate unui beneficiar nu poate depăși media cheltuielilor aferente capitalului de lucru din ultimii doi ani fiscali, in limita pragurile prevăzute anterior;
• perioada de garantare a creditelor/liniilor de credit pentru capital de lucru va fi de 36 de luni, existând posibilitatea de fi prelungită cu  36 de luni. Pentru creditele de investiții a fost menținută perioada de 120 de luni.

O altă măsură instituită de Guvern pentru a sprijini economia este suspendarea sau neînceperea măsurilor de executare silită prin poprire a persoanelor fizice, excepție făcând executările silite pentru recuperarea creanțelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătorești în materie penală. Aceste măsuri de suspendare a executării silite prin poprire se vor aplica, prin efectul legii, de către instituțiile de credit sau terții popriți, fără alte formalități din partea organelor fiscale.

Domeniul relațiilor de muncă și al protecției sociale: O serie de măsuri în domeniul relațiilor de muncă și al protecției sociale vor fi implementate prin adoptarea de ordonanțe de urgență și hotărâri de guvern, punctate în cele ce urmează prin raportare la primelor comunicări oficiale în acest domeniu. 

În materia șomajului tehnic, pe timpul stării de urgență, pentru perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2, indemnizaţiile de care beneficiază salariaţii sunt de minimum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat. Indemnizațiile sunt plătite din fondul de salarii și se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea nr. 6/2020 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2020.

Angajatorii care beneficiază de măsurile anterior amintite au obligaţia să menţină raporturile de muncă ale persoanelor în cauză pe o perioadă de cel puțin 6 luni de la data reînceperii activității după suspendarea raporturilor de muncă.

În vederea acordării sumelor necesare plății indemnizației anterior menționate, angajatorii depun, prin poșta electronică, la agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă sau a municipiului București, în raza cărora își au sediul social, o serie de document care cuprind, printre altele, certificatul de situație de urgență eliberat de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri precum și lista persoanelor care urmează să beneficieze de indemnizație. Decontarea, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, a sumelor plătite cu titlu de indemnizație se face în cel mult 30 de zile de la depunerea documentelor.

În materia acordării stimulentului de inserție și a indemnizației de sprijin prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2010 privind concediul și indemnizația pentru creșterea copiilor, Guvernul a stabilit ca aceste drepturi să nu înceteze în situația în care părintele, ca urmare a instituirii măsurilor generate de starea de urgență, se află în situații de suspendare sau chiar de încetare a raportului de muncă sau de serviciu prin restructurare sau restrângerea activității angajatorului. În acest caz, acordarea drepturilor se realizează pe o perioadă de 90 zile, urmând ca ulterior situația să fie reanalizată și să se aplice prevederile legale corespunzătoare.

În materia acordării zilelor libere pentru părinții care își supraveghează copiii până la 12 ani, în situația suspendării cursurilor sau închiderii temporare a unităților de învățământ, Guvernul stabilește ca zilele lucrătoare până la încetarea situației de urgență decretată, cu excepția celor din perioada vacanțelor școlare, să fie zile libere acordate, la cerere, unuia din părinți dacă celălalt părinte nu beneficiază de asemenea zile libere, sau nu se află în concediu de odihnă sau fără plată. Zilele libere se acordă doar după epuizarea tuturor opțiunilor prevăzute de reglementările legale în vigoare pentru desfășurarea activității și cu obligația asigurării continuității activității, inclusiv prin decalarea programului de lucru sau implementarea formelor de muncă flexibile.

Nu pot benenficia de zilele libere persoanele aflate în șomaj tehnic, cele aflate în concediu pentru îngrijirea copilului, precum și angajații ai căror soți/soții nu înregistrează venituri.

În ceea ce privește modul de plată a zilelor libere acordate părinților, s-a stabilit că pentru fiecare zi liberă, angajatorul acordă părintelui o indemnizație în cuantum de 75% din salariul corespunzător unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Indemnizația este asimilată veniturilor din salarii și supusă impozitării și plății contribuțiilor, conform Codului Fiscal.

Domeniul penal: Guvernul a adoptat prin ordonanță de urgență și primele măsuri în domeniul penal, menite să îi descurajeze și să îi sancționeze pe cei care nu respectă măsurile impuse de autorități. Potrivit proiectului de pe site-ul Ministerului Justiției și care urmează să fie publicat în Monitorul Oficial, modificările au în vedere majorarea limitelor de pedeapsă pentru anumite infracțiuni, dacă acestea se petrec în contextul pandemiei de coronavirus.

Astfel, pedeapsa maximă pentru fals în declarații crește de la 2 la 5 ani închisoare, dacă fapta este săvârșită pentru a ascunde existența unui risc privind infectarea cu o boală infectocontagioasă.

De asemenea, sfera de aplicare a infracțiunii de zădărnicire a combaterii bolilor este extinsă. Așadar, spre deosebire de reglementarea anterioară, potrivit căreia zădărnicirea combaterii bolilor era incidentă doar dacă avea ca urmare răspândirea unei asemenea boli, în forma modificată se sancționează simpla nerespectare a măsurilor de carantină sau spitalizare dispuse, chiar dacă fapta nu a dus la răspândirea bolii. Mai mult, în funcție de faptele săvârșite și de urmările produse de acestea, limitele de pedeapsă pentru infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor sunt majorate, de la 2 ani la maximum 15 ani închisoare.

Nu în ultimul rând, a fost introdusă o nouă infracțiune ce vizează omisiunea declarării unor informații cadrelor medicale sau autorităților cu privire la posibilitatea de a fi intrat în contact cu o persoană infectată cu o boală infectocontagioasă. Pedeapsa maximă prevăzută de lege pentru această infracțiune este 3 ani închisoare.

Foarte important de precizat este că, potrivit Codului Penal, se aplică legea din momentul săvârșirii infracțiunii. Astfel, noile limite majorate ale pedepselor se vor aplica persoanelor care săvârșesc aceste infracțiuni după intrarea în vigoare a modificărilor.