RO EN

Starea de urgență în România în contextul decretului semnat de Președintele României

Într-un context economic puternic dezechilibrat de pandemia COVID-19, România se aliniază măsurilor luate de alte state membre ale Uniunii Europene și declară stare de urgență pentru a permite autorităților să implementeze cele mai potrivite strategii în scop de gestionare și prevenire a răspândirii coronavirusului.  

Pe scurt, starea de urgență reprezintă ansamblul unor măsuri excepționale de natură politică, economică și de ordine publică aplicabile pe întreg teritoriul țării sau în unele unități administrativ-teritoriale care se instituie de Președintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru și publicat de îndată în Monitorul Oficial al României.

Astfel, în cursul zilei de 16 martie 2020, urmare a semnării de către Președintele României Klaus Iohannis și a publicării în Monitorul Oficial al României, decretul privind instituirea stării de urgență pe întreg teritoriul României a intrat în vigoare pentru o perioadă de 30 de zile. În funcție de evoluția situațiilor de pericol, Președintele României, cu încuviințarea Parlamentului, poate prelungi durata stării de urgență și poate extinde sau restrânge aria de aplicare a acesteia pe perioade succesive de câte 30 de zile.

Potrivit decretului, instituirea stării de urgență pe teritoriul României are în vedere acțiuni concrete în diferite domenii, în vigoare pe întreaga perioadă a stării de urgență, prezentate generic după cum urmează:

Domeniul muncii și protecției sociale: Angajatorii și angajații afectați de efectele crizei COVID-19 vor fi sprijiniți prin instituirea unor derogări de la prevederile legale în vigoare. Angajații și familiile acestora din sectoarele a căror activitate este afectată sau chiar oprită total sau parțial pe perioada stării de urgență, prin decizii ale autorității publice, vor beneficia de protecție socială.

Societățile cu capital privat, instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, autoritățile administrative autonome, regiile autonome, societățile și companiile naționale și societățile la care statul ori o unitate administrativ-teritorială este acționar unic sau majoritar, introduc, acolo unde este posibil, pe perioada stării de urgență, munca la domiciliu sau în regim de telemuncă, prin act unilateral al angajatorului.

Pe durata stării de urgență, cu anumite excepții expres stabilite, are loc suspendarea efectuării controalelor la angajatori de către Inspectoratele Teritoriale de Muncă.

Domeniul sănătății: Asigurarea sumelor necesare în bugetul Ministerului Sănătății pentru achiziționarea de către unitățile sanitare de materiale și medicamente necesare în perioada pandemiei se realizează prin transferuri de la Ministerul Sănătății, urmând ca achiziția să se realizeze de către unitățile sanitare prin procedură de achiziție directă.

Totodată, serviciile medicale pentru tratarea cazurilor COVID-19 și complicațiile acestora se acordă tuturor persoanelor aflate pe teritoriul României și se suportă din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Domeniul învățământului: Școlile vor fi închise, în timp ce activitatea din învățământul universitar și preuniversitar se suspendă. Se va pune astfel accent pe mijloacele tehnologice prin care se va putea asigura o pregătire școlară de tip “home schooling”;      

Domeniul economic: Guvernul poate adopta măsuri de susținere a operatorilor economici din domeniile afectate de COVID-19 și va anunța curând pachetul de soluții pregătit.

De asemenea, în cazul în care va fi nevoie, se pot plafona prețurile la medicamente și aparatură medicală, la alimentele de strictă necesitate și la serviciile de utilitate publică cum ar fi energia electrică și termică, gaze, alimentare cu apă, salubritate, carburanți, în limita prețului mediu din ultimele 3 luni dinaintea declarării stării de urgență.

Domeniul justiției: Activitatea de judecată va continua doar în cauzele de urgență deosebită. Lista acestor cauze se stabilește de către conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție și respectiv de către colegiile de conducere a Curților de Apel. Consiliul Superior al Magistraturii va da îndrumările necesare asigurării unor practici unitare. Pentru judecarea proceselor, instanțele pot da termene scurte de la o zi la alta sau în aceeași zi și vor dispune măsurile necesare pentru desfășurarea ședințelor de judecată prin videoconferință.

În egală măsură, decretul stabilește și o serie de măsuri de primă urgență cu aplicabilitate graduală sau imediată, precum închiderea punctelor de trecere a frontierei de stat, închiderea temporară a unor restaurante, hoteluri, cafenele, cluburi și alte locuri publice. De asemenea, poate fi interziisă gradual circulația rutieră, feroviară, maritimă, fluvială sau aeriană pe diferite rute. Totodată, ca măsură de primă urgență cu aplicabilitate graduală este și identificarea și rechiziționarea de stocuri, capacități de producție și distribuție, echipamente de protecție, dezinfectanți, medicamente utilizate în tratarea COVID-19. Toate acestea sunt însă măsuri extreme și care își vor găsi aplicare doar dacă situația o va impune la un anumit moment.

Deopotrivă, măsurile dictate de starea de urgență și adoptate prin decretul Președintelui României, sunt menite să completeze și nicidecum să anuleze acele măsuri deja instituite la nivel național în același scop al prevenirii și controlării situației epidemiologice.  

Din punct de vedere legislativ, starea de urgență este reglementată de Constituția României precum și de OUG nr. 1/ 1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență.

Ca parte a procedurii legale, în termen de cel mult 5 zile de la instituirea stării de urgență, Președintele României solicită Parlamentului încuviințarea măsurii adoptate. În situația în care Parlamentul nu încuviințează starea instituită, Președintele României revocă de îndată decretul, măsurile dispuse încetându-și aplicabilitatea.

Decretul de instituire a stării de urgență se aduce neîntârziat la cunoștință populației prin mijloacele de comunicare în masă, împreună cu măsurile urgente de aplicare, care intră imediat în vigoare.

În esență, este de subliniat că declararea stării de urgență permite instituțiilor statului să adopte o organizare mai riguroasă și mai aplicată situației survenite, de a aloca resurse importante pentru gestionarea crizei precum și de a proteja și crea un cadru de acțiune adaptat contextului actual prin implementarea măsurilor adoptate în baza decretului în beneficiul cetățenilor.