RO EN

Transformarea ANPC într-o instituție similară Consiliului Concurenței

În luna aprilie 2016, Parlamentul a inițiat un proiect de lege privind modificarea statutului Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (“ANPC”). Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților și se află în lucru la comisiile permanente ale Senatului („Proiectul”).

Proiectul urmărește ca ANPC să iasă de sub tutela Guvernului și să devină o autoritate administrativă autonomă și independentă, condusă de un Consiliu desemnat de Parlament și care să nu poată fi îngrădită de nicio altă autoritate.

Un aspect cu importanță deosebită îl reprezintă propunerea ca ANPC să poată sancționa firmele cu până la 10% din cifra de afaceri realizată în anul financiar anterior sancționării faptei săvârșite.

 

I. Amenzi substanțiale

Proiectul prevede posibilitatea sancționării contravențiilor cu o amendă cuprinsă între 0,5% și 10% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior sancționării faptei.

Se poate observa cum față de reglementarea curentă, care prevede anumite plafoane minime și maxime pe care inspectorii ANPC trebuie să le respecte, Proiectul nu mai are în vedere aceste plafoane, cuantumul amenzii determinând-se exclusiv în funcție de  cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior.

Mai mult, dacă în anul financiar anterior sancționării, întreprinderea nu a înregistrat cifra de afaceri sau când aceasta nu poate fi determinată, va fi luată în considerare cea aferentă anului financiar anterior în care a înregistrat cifra de afaceri. Dacă nici în acest an anterior întreprinderea nu a realizat cifră de afaceri, va fi luată în calcul ultima cifră de afaceri înregistrată de întreprindere.

De asemenea, sunt avute în vedere și întreprinderile sau asociațiile de întreprinderi nou-înființate, care nu au înregistrat cifră de afaceri în anul anterior sancționării, cu mențiunea că amenda va avea limite speciale fixe, și anume intre 5.000 lei și 2.500.000 lei.

 

II. Procedura recunoașterii vinovăției

Proiectul reglementează, cu titlu de noutate în această materie, procedura recunoașterii vinovăției ca și cauză de  atenuare a răspunderii.

Astfel, dacă întreprinderea recunoaște, în mod expres, înainte de audieri, săvârșirea faptei și, acolo unde este cazul, propune remedii care duc la înlăturarea cauzelor încălcării, ANPC va putea aplica, la cererea expresă formulată de întreprinderea interesată, o reducere a amenzii cu un procent cuprins între 10% și 30% din nivelul de bază în conformitate cu legislația secundară ce va fi adoptată pentru a pune în aplicarea această prevedere. Reducerea se va putea aplica și atunci când amenda este stabilită în cuantumul minim prevăzut de lege, fără însă ca amenda aplicată să fie mai mică de 0,2% din cifra de afaceri realizată în anul financiar anterior sancționării.

 

III. Determinarea cifrei de afaceri

Proiectul conține și dispoziții care reglementează modul de determinare a  cifrei de afaceri la care se aplică amenda, în acest sens avându-se în vedere suma veniturilor realizate din vânzările de produse și/sau din prestările de servicii realizate de întreprindere în cursul ultimului 

exercițiu financiar, din care se scad sumele datorate cu titlu de obligații fiscale și valoarea contabilizată a exporturilor efectuate direct sau prin mandatar, inclusiv a livrărilor intracomunitare.

Dacă vreuna dintre întreprinderile ce urmează a fi sancționate face parte dintr-un grup de întreprinderi, pentru determinarea cifrei sale de afaceri în scopul aplicării amenzii de către ANPC, se va lua în considerare cifra de afaceri cumulată a respectivului grup, conform situațiilor financiare consolidate.

 

IV. Un regim contravențional similar cu cel al dreptului concurenței

La o primă lectură, regimul sancționator propus de Proiect transpune în linii mari nivelul și principiile de determinare a sancțiunilor care  protejează totuși alte valori și obiective sociale. Este vorba de sancțiunile prevăzute de legislația antitrust ce își propune menținerea unei piețe libere și concurențiale, ca mecanism eficient de bunăstare socială și alocare echitabilă a resurselor economice în societate.

Dincolo de diferențele evidente între scopurile urmărite de cele două legislații Proiectul preia parțial regimul sancționator concurențial, depășind chiar plafonul maxim al amenzilor pe care le impune Consiliul Concurenței, fără însă a transpune garanțiile fundamentale 

ce asigură dreptul la apărare al întreprinderilor investigate pentru încălcări ale legii concurenței.

În fapt, amenzile antitrust au crescut în mod exponențial în ultimul deceniu, această evoluție reflectând estimările cu privire la impactul adversativ, în special al cartelurilor, asupra economiei. Din acest punct de vedere, sistemul penalităților antitrust a urmărit păstrarea proporționalității amenzilor aplicate față de gravitatea faptelor anticoncurențiale.

Mai mult, nu trebuie pierdută din vedere nici preocuparea autorității de a asigura dreptul la apărare al întreprinderilor acuzate de încălcarea normelor de concurență, plecând de la dreptul de a nu se auto-incrimina până la asigurarea unor proceduri complexe de investigare, pe parcursul căreia întreprinderilor investigate le sunt aduse la cunoștință elementele probatorii și faptele de care sunt acuzate; mai departe, acestea având dreptul de a-și expune punctul de vedere și de a propune probe în sprijinul propriei apărări.

Or, aceste principii și instituții nu au fost preluate de Proiect care nu oferă un cadru adecvat al exercitării dreptului la apărare al întreprinderilor sancționate. De asemenea, credem că ar fi util ca adoptarea unui astfel de sistem sancționator, asimilat pedepselor penale conform jurisprudenței Convenției Europene a Drepturilor Omului, să aibă la bază un studiu serios de impact, având în vedere nivelul semnificativ al amenzilor preconizate. 

 

Articol scris de Cosmin Stăvaru și Mona Banu.

Descarcă articolul în format pdf